Cauzele
inegalităților în materie de sănătate
Cauzele inegalităților în materie de
sănătate au la bază inegalitățile sociale care sunt legate de condițiile de
trai, de modelele comportamentale, de
nivelul de educație, de ocuparea forței de muncă și venituri, de serviciile de
asistență medicală, de prevenirea bolilor și de promovarea sănătății, precum și
de politicile publice care influențează cantitatea, calitatea și distribuția
acestor factori. Inegalitățile în ceea ce privește accesul la educație,
ocuparea forței de muncă și asistența medicală, precum și cele legate de gen și
rasă reprezintă factori critici. Combinația dintre sărăcie și alți factori de
vulnerabilitate (vârstă fragedă sau înaintată, handicap sau mediu minoritar) contribuie
la creșterea riscului de îmbolnăvire.
CESE (Comitetului Economic și Social European) sprijină includerea
măsurării și a monitorizării accesului efectiv la serviciile medicale și a
acoperirii universale a protecției sociale în domeniul sănătății ca un
indicator al progresului înregistrat.
CESE (Comitetului Economic și Social European)
recomandă ca tema inegalităților în materie de sănătate și a grupurilor
vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu handicap, să fie abordată din
perspectiva generală a egalității și discriminării. Unul dintre exemple este
aspectul legat de gen al îmbătrânirii. Femeile trăiesc de obicei mai mult, dar
în condiții mai proaste de sănătate, și din cauza unei vieți profesionale mai scurte
în general, au beneficii mai scăzute la pensionare, ceea ce are un impact
direct asupra accesului acestora la asistență medicală și medicamente. De
asemenea, situația femeilor migrante necesită o atenție specială în ceea ce
privește educația în domeniul sănătății și accesul la asistență medicală.
În opinia CESE (Comitetului Economic
și Social European), calitatea și accesibilitatea educației la vârste fragede
reprezintă unul din mijloacele de prevenire a inegalităților în materie de
sănătate în cadrul generațiilor viitoare. Existența unor diverse forme de
îngrijire a copiilor este o componentă vitală a dezvoltării economice și
sociale; aceasta joacă un rol esențial, în special în zonele defavorizate și
pentru grupuri sau gospodării defavorizate care, din alt punct de vedere,
trăiesc în condiții bune. Furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor poate contribui la
abordarea problemelor sociale, economice și sanitare cu care se confruntă
aceste familii defavorizate și poate înlesni integrarea socială a grupurilor
care se confruntă cu excluziunea (5). Analog, având în vedere că inegalitățile
în materie de sănătate își au, în mare parte, rădăcinile în inegalitățile din
domeniul școlar, CESE consideră esențială garantarea unui acces egal la
școlarizarea și educația de calitate, astfel încât fiecare persoană să poată acumula
cunoștințele care să-i permită să-și țină viața sub control.
(Sursă: Avizul Comitetului Economic și Social European
privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul
Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Solidaritate în domeniul
sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene)
