Despre expunerea la plumbul din alimente

A fost adoptat REGULAMENTUL (UE) 2015/1005 AL COMISIEI din 25 iunie 2015

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime ale plumbului din anumite produse alimentare  ( menţionăm că Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei stabilește nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare). 

 La 18 martie 2010, Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (Grupul CONTAM) din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz privind plumbul din produsele alimentare. 

Ca efecte adverse critice potențiale ale plumbului, pe care se poate fonda o analiză a riscurilor, Grupul CONTAM a identificat neurotoxicitatea asupra dezvoltării la copiii mici, precum și efecte cardiovasculare și nefrotoxicitate la adulți. Grupul a indicat în continuare că protejarea copiilor și a femeilor de vârstă fertilă împotriva riscului potențial al efectelor asupra dezvoltării neurologice este suficientă pentru a proteja toate populațiile de celelalte efecte adverse ale plumbului. Prin urmare, este oportun să se reducă expunerea la plumbul din alimente, prin reducerea nivelurilor maxime existente și stabilirea de niveluri maxime suplimentare pentru plumbul din produsele relevante.

[Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.6.2015  L 161/9]

Despre nivelurile maxime de arsen anorganic din produsele alimentare

A fost adoptat REGULAMENTUL (UE) 2015/1006 AL COMISIEI din 25 iunie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime de arsen anorganic din produsele alimentare 

Avizul științific a indicat că grupurile cele mai vizate de expunerea prin alimentație la arsen anorganic sunt marii consumatori de orez din Europa, cum ar fi anumite grupuri etnice, și copiii sub trei ani. Expunerea prin alimentație la arsen anorganic a copiilor sub trei ani, inclusiv prin produsele alimentare pe bază de orez, este, în general, estimată a fi de circa două până la trei ori mai mare decât cea a adulților.

Datele privind prezența substanței în cauză arată că vafele din orez, foile de orez, biscuiții sărați din orez și prăjiturile din orez pot conține niveluri ridicate de arsen anorganic și că aceste produse pot contribui în mod semnificativ la expunerea prin alimentație a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Prin urmare, ar trebui prevăzut un nivel maxim specific pentru aceste produse.  Orezul este un ingredient important într-o gamă largă de alimente pentru sugari și copii de vârstă mică.

Prin urmare, ar trebui stabilit un nivel maxim specific pentru acest produs atunci când este utilizat ca ingredient pentru producerea unor astfel de alimente. 

 

{L 161/14 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.6.2015 }

Direcţiile de acţiune în domeniile  vizate cu prioritate de  Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019

 

Potrivit  Hotărârii nr. 33 din 23/06/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 450 din 23/06/2015,  hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, direcţiile de acţiune domeniile vizate cu prioritate:

    conturarea unui amplu proiect naţional de educaţie, care să asigure mecanisme de planificare pe programe, proiecte şi performanţă;

    stimularea cercetării ştiinţifice, în corelaţie cu sistemul de educaţie, ca demers esenţial pentru înţelegerea naturii ameninţărilor şi provocărilor actuale;

    dezvoltarea culturii de securitate, inclusiv prin educaţie continuă, care să promoveze valorile, normele, atitudinile sau acţiunile care să permită asimilarea conceptului de securitate naţională;

    creşterea capacităţii de reacţie a sistemului de sănătate publică în cazul apariţiei unor pandemii sau situaţii de urgenţă;

    modelarea sistemului de sănătate prin situarea pacientului/cetăţeanului în centrul acestui sistem;

    corelarea politicilor privind piaţa muncii cu cele din educaţie şi sănătate, în vederea sprijinirii proceselor de dezvoltare durabilă;

    adoptarea unor măsuri coerente care să vizeze diminuarea gradului de deteriorare a situaţiei demografice şi reducerea disparităţilor de dezvoltare la nivel teritorial.

 

În atenția asiguraților
Potrivit art. 211 (1)din  Legea nr. 95/2006
  Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi:

   a) toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi;

   b) cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi;

   c) cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi obţinut dreptul de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi;

   d) persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier şi anume desfăşoară o activitate salariată sau independentă în România şi care rezidă în alt stat membru în care se întoarce de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână şi care fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi;

   e) pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi.

   (2) Asiguraţii au dreptul la pachetul de bază de la data începerii plăţii contribuţiei la fond, urmând ca sumele restante să fie recuperate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în condiţiile legii, inclusiv obligaţii fiscale accesorii datorate pentru creanţele fiscale.

   (3) Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează:

   a) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu pierderea dreptului de domiciliu în România, precum şi în condiţiile art. 258 alin. (2);

   b) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b), odată cu pierderea dreptului de şedere în România, precum şi în condiţiile art. 258 alin. (2);

   c) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. c), odată cu pierderea dreptului de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni, precum şi în condiţiile art. 258 alin. (2);

   d) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d), odată cu pierderea calităţii de lucrător frontalier, precum şi în condiţiile art. 258 alin. (2);

   e) pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. e), calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează de la data la care pensionarilor sistemului public de pensii din România nu li se mai reţine contribuţia la fond, calculată asupra veniturilor din pensia cuvenită în acest sistem.

   (4) Reţinerea contribuţiilor la fond în cazul pensionarilor sistemului public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală - maternitate, se stabileşte prin ordin comun al preşedintelui CNAS şi al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.

   (5) Documentele justificative privind dobândirea calităţii de asigurat se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNAS. 

   Art. 212. - (1) Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat sunt, după caz, adeverinţa de asigurat eliberată prin grija casei de asigurări la care este înscris asiguratul sau documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. După implementarea dispoziţiilor din cuprinsul titlului IX, aceste documente justificative se înlocuiesc cu cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, respectiv cu adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional. Data de la care urmează a se utiliza cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. 

   (2) Metodologia şi modalităţile de gestionare şi de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de către CNAS.

   (3) Emiterea cardului electronic de asigurat se face numai prin sistemul informatic unic integrat al sistemului de asigurări sociale de sănătate.