Note distinctive ale educaţiei timpurii:

    ▪ copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale);

    ▪ la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îngrijire, nutriţie şi educaţie în acelaşi timp);

    ▪ adultul/ educatorul, la nivelul relaţiei "didactice", apare ca un partener de joc, matur, care cunoaşte toate detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate;

    ▪ activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională;

    ▪ părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional, el este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie-grădiniţă-comunitate este hotărâtoare.

Anexă din 01/09/2008,   publicată  în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892bis din 29/12/2008

la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.233/2008 privind aprobarea Curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani

  Accente  noi prezente în curriculumul  revizuit

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar prefigurează patru mari tendinţe de schimbare:

   1. Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, cu accent deosebit pe:

   a) Metodele activ-participative, care încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent. Situaţiile de învăţare, activităţile şi interacţiunile adultului cu copilul trebuie să corespundă diferenţelor individuale în ceea ce priveşte interesele, abilităţile şi capacităţile copilului. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare şi învăţare precum şi stiluri diferite de învăţare. Aceste diferenţe trebuie luate în considerare în proiectarea activităţilor, care trebuie să dezvolte la copil stima de sine şi un sentiment pozitiv faţă de învăţare. În acelaşi timp, predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului, pentru a adapta corespunzător sarcinile de învăţare.

   b) Joc ca: formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului. Jocul este forma cea mai naturală de învăţare şi, în acelaşi timp, de exprimare a conţinutului psihic al fiecăruia. Un bun observator al jocului copilului poate obţine informaţii preţioase pe care le poate utiliza ulterior în activităţile de învăţare structurate.

   c) Evaluare care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative). Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate). Evaluarea ar trebui să îndeplinească trei funcţii: măsurare (ce a învăţat copilul?), predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor, şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (ce anume frânează dezvoltarea copilului?). O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, dialogul cu părinţii, portofoliul copilului, fişe etc.

   2. Mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale. Mediul trebuie astfel pregătit încât să permită copiilor o explorare activă şi interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii).

   3. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. Părinţii ar trebui să cunoască şi participe în mod activ la educaţia copiilor lor desfăşurată în grădiniţă. Implicarea familiei nu se rezumă la participarea financiară, ci şi la participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, la prezenţa lor în sala de grupă în timpul activităţilor şi la participarea efectivă la aceste activităţi şi, în general, la viaţa grădiniţei şi la toate activităţile şi manifestările în care aceasta se implică.

   4. Totodată, curriculumul pentru învăţământul preşcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii. Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice, ci în aceeaşi măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta diversitatea, toleranţa etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relaţii cauzale, etc., asocieri, corelaţii etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentaţie sănătoasă etc.). Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale.

Sursa: Anexă din 01/09/2008,   publicată  în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892bis din 29/12/2008

la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.233/2008 privind aprobarea Curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani

 

 

ECHIVALENȚELE ALIMENTARE, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii si adolescenți, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor și caracteristicile nutriționale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii și adolescenți (cantitați comerciale bruto)

Pentru calcularea meniurilor se vor folosi urmatoarele echivalențe alimentare:
a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspat;
b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspat;
c) 100 g cascaval = 700 ml lapte proaspat;
d) 100 g branza telemea de vaca = 550 ml lapte proaspat;
e) 100 g branza telemea de oi = 450 ml lapte proaspat;
f) 100 g branza proaspata de vaca = 400 ml lapte proaspat;
g) 100 g cas = la fel ca la branza telemea;
h) 100 g mezeluri = 125 g carne;
i) 100 g specialitati din carne (sunca de Praga, muschi file, muschi tiganesc, ceafa, pastrama etc.) = 135 g carne;
j) 100 g smantana = 40 g unt;
k) 100 g paine neagra = 71 g faina;
l) 100 g paine semialba (intermediara) = 73 g faina;
m) 100 g paine alba = 76 g faina;
n) 100 g paste fainoase (inclusiv biscuiti fara crema) = 100 g faina;
o) 100 g malai, orez, gris = 100 g faina;
p) 100 g compot = 15 g zahar;
q) 100 g dulceata = 70 g zahar;
r) 100 g gem, peltea, marmelada = 40 g zahar;
s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahar;
t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahar;
u) 100 g bomboane = 90 g zahar;
v) 100 g miere = 80 g zahar;
w) 100 g ciocolata = 50 g zahar si 30 g grasime vegetala;
x) 100 g bulion sau pasta de rosii = 600 g patlagele rosii (tomate);
y) 100 g suc de rosii = 135 g tomate;
z) 100 g varza acra = 130 g varza cruda;
aa) 100 g muraturi = 125 g legume crude;
bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude;
cc) 100 g morcovi deshidratati =1.700 g morcovi cruzi;
dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.

Sursa: Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si școlarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii și adolescenti
Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor si școlarilor.

PRINCIPIILE care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți

1. Caracteristici în  alimentația copilului
a) Nevoile nutriționale ale copiilor difera in funcție de vârsta.
b) Un copil crește in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
c) Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.
2. Principii în alimentația copilului
Alimentatia sanatoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza, si anume:
a) asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare
b) asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar
c) consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasă) și de zahar adaugat
3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de colectivitati
1. Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului.
2. Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si 4, proporțional cu timpul petrecut de copil in colectivitate.
De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia energetica zilnica.
3. In alcatuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa in anexa nr. 5.
a) Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.
b) O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.
c) In cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate.
4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb, se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felurile 1 si 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).
5. Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
6. Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite.
7. Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe.
8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.
4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: pâine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, carne, pui, peste si oua.
b) Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.
d) Pentru asigurarea rației zilnice de nutrienți, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi.
e) Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare.
f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.
g) Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifestă interes.
5. Alimentația copilului școlar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:
a) să asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere;
b) să asigure un aport corespunzator de proteine/zi, prin consumul de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia,
c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole și alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;
d) gustarea sa fie formată din fructe, lapte și produse lactate cu un conținut scazut de grăsime;
e) să asigure o hidratare corespunzatoare vârstei.

Sursa: Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si școlarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii și adolescenti
Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor si școlarilor.

Informatii detaliate privind procesul de redistribuire a Cardului National de Asigurari de Sanatate

ANUNȚUL Casei  de Asigurări de Sănătate a Municipiului București referitor la
Cererea  de eliberare a Cardului Național de Asigurări de Sănătate


Informatii detaliate privind procesul de redistribuire a Cardului National de Asigurari de Sanatate prin Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti
Va rugam sa cititi acest articol inainte de solicitare
Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti
Cerere de eliberare a Cardului National de Asigurari de Sanatate
Pasul 1: Verificati existenta cardului dvs. in retururile aduse de posta la CASMB
Pasul 2: Completati datele privind cererea de eliberare (nume, adresa de e-mail, numar de telefon mobil) NU SE FOLOSESC DIACRITICE
Pasul 3: Imprimati si semnati documentului care vi se trimite automat pe e-mail
Pasul 4: Asteptati SMS de confirmare privind ridicarea cardului
Pasul 5: Dupa primirea SMS-ul de confirmare, va prezentati cu cererea la sediul CASMB din Str. Vasile Lascar, nr. 27, Bucuresti
Sursa:
https://www.casmb.ro/siui_card.php

In atentia asiguratilor CASAOPSNAJ, cu domiciliul în afara jud. Ilfov si a mun. Bucuresti

       Va informam ca, dupa data de 08.07.2015, cardurile nationale de sanatate ale asiguratilor CASAOPSNAJ, care au domiciliul în afara jud. Ilfov si a mun. Bucuresti, se vor gasi la sediile caselor de asigurari de sanatate judetene.

       Ridicarea cardurilor se va face de catre asigurati conform regulilor si orarului stabilite de fiecare casa de asigurari de sanatate.

Sursa: www.casaopsnaj.ro