PRINCIPIILE care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți

1. Caracteristici în  alimentația copilului
a) Nevoile nutriționale ale copiilor difera in funcție de vârsta.
b) Un copil crește in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
c) Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.
2. Principii în alimentația copilului
Alimentatia sanatoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza, si anume:
a) asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare
b) asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar
c) consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasă) și de zahar adaugat
3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de colectivitati
1. Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului.
2. Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si 4, proporțional cu timpul petrecut de copil in colectivitate.
De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia energetica zilnica.
3. In alcatuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa in anexa nr. 5.
a) Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.
b) O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.
c) In cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate.
4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb, se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felurile 1 si 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).
5. Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
6. Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite.
7. Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe.
8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.
4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: pâine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, carne, pui, peste si oua.
b) Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.
d) Pentru asigurarea rației zilnice de nutrienți, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi.
e) Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare.
f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.
g) Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifestă interes.
5. Alimentația copilului școlar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:
a) să asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere;
b) să asigure un aport corespunzator de proteine/zi, prin consumul de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia,
c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole și alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;
d) gustarea sa fie formată din fructe, lapte și produse lactate cu un conținut scazut de grăsime;
e) să asigure o hidratare corespunzatoare vârstei.

Sursa: Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si școlarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii și adolescenti
Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor si școlarilor.