luni, 1 decembrie 2014


Începem să simţim magia sărbatorilor de iarnă, cu zvon de cântece şi clopoţei, cu  scârţâitul zăpezii sub bocanci. Ne dorim ca zilele şi inimile noastre să fie luminoase. Evident, ne dorim să fim frumoase. Vom deschide uşile saloanelor de înfrumuseţare.

În saloanele de infrumuseţare vom fi atenţi la:

1. Legalitatea funcţionării operatorului economic. La controale se constată abateri ca lipsa autorizaţiei pentru comercializarea produselor cosmetice sau a autorizaţiei de funcţionare.

2. Informarea consumatorilor

a) consumatorii trebuie să fie informaţi cu privire la denumirea firmei, a codului unic de inregistrare la Registrul Comertului, a  programului de funcţionare.

b) consumatorii trebuie să fie informaţi cu privire la existenţa listei cuprinzând tarifele aferente serviciilor prestate, indicarea tarifelor în mod vizibil şi intr-o forma neechivocă, uşor de citit.

Neafişarea sau afişarea în locuri mai puţin vizibile a listei cuprinzând tarifele aferente serviciilor, includerea în listă a unor tratamente cosmetice care nu erau disponibile,  reprezintă abateri.

c) consumatorii trebuie să fie informaţi cu privire  la serviciile prestate.

Nedefalcarea serviciilor pe faze, lipsa informatiilor privind gama de produse utilizate, timpii de expunere şi numărul de expuneri la solar, neafişarea operaţiunilor la tratamentul pentru păr scurt, mediu şi lung, neafisarea tarifului pentru tratamentul facial, afisarea mai multor tarife pentru acelasi serviciu, neconcordanţa între informaţiile afisate la exteriorul unităţii şi cele afişate în interior, reprezintă abateri.  

3. Asigurarea conformităţii serviciilor prestate.

a) Dotarea şi amenajarea saloanelor de înfrumuseţare corporal.

Lipsa incintelor separate pentru fiecare operatţune desfăşurată, lipsa spaţiilor destinate operaţiunilor de sterilizare – operaţiunea efectuandu-se în vestiar, lipsa spaţiilor de depozitare pentru produsele cosmetice, lipsa aparatelor de sterilizare, lipsa chiuvetelor speciale pentru spălarea părului, lipsa trusei de prim ajutor, lipsa mijloacelor pentru precolectarea şi colectarea deşeurilor periculoase, mobilier degradat, suprafeţe murdare şi pline de praf, prosoape uzate, lipsa avertismentelor privind refuzul de a servi persoanele care au boli transmisibile de piele, păr sau unghii, lipsa afişelor care să interzică fumatul, consumul de băuturi alcoolice precum şi accesul animalelor etc. , reprezintă abateri.

b) Curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea echipamentelor şi instrumentelor din salonul cosmetic

Lipsa registrelor de evidenţă a sterilizării zilnice a instrumentarului utilizat, neînregistrarea zilnică a operatiunilor de sterilizare, instrumentar declarat sterilizat (perii, piepteni) păstrat pe mesele de lucru in recipiente deschise, bigudiuri folosite păstrate într-o pungă alături de bigudiuri sterilizate, prosoape puse la uscat pe calorifere pentru a fi refolosite, pelerine utilizate la mai multi clienţi, ustensile pentru tuns şi coafat complet neigienizate având resturi de materie organică (fire de păr şi bucati de fire de păr) între lamele, reprezintă abateri.

c) Respectarea normelor de igienă pentru serviciile din saloanele de tratament şi machiaj cosmetic, epilare, manichiură, pedichiură, coafură, frizerie şi bărbierit
colectarea părului se realizează într-un recipient separat de alte reziduuri solide menajere, lenjeria utilizată (pelerinele de tuns) trebuie să fie colectată în recipienţi prevăzuţi cu saci colectori de unică folosinţă, iar instrumentarului folosit nu se păstrează impreună cu instrumentarul curăţat şi sterilizat.

d) Respectarea normelor de igienă pentru serviciile din saloanele de piercing si tatuaj
Reprezintă abatere lipsa unei dovezi privind  existenţa  unui contract cu o spalatorie autorizată, lipsa dovezii privind  starea de sănătate corespunzătoare a personalului, neafişarea la loc vizibil  a situaţiilor  în care procedura de piercing poate avea efecte negative asupra sănătaţii clientului.

1.     Atenţie la calitatea produselor utilizate la prestarea serviciilor.
Vopseaua, nuanţatorul, ceara şi spuma pentru păr, ceara modelatoare, crema pentru mâini, masca exfoliantă, crema pentru revigorarea părului  nu trebuie să fie în afara  termenului de valabilitate.  Neindicarea datei de deschidere a ambalajelor produselor cosmetice utilizate, lipsa datei de fabricaţie şi a datei de valabilitate, netraducerea în limba română a informaţiilor de pe etichetă, lipsa elementelor de identificare şi caracterizare, reprezintă abateri.

2.     Atenţie la siguranţa şi  starea de funcţionare a aparatelor din dotarea cabinetului.

Lipsa declaraţiei de conformitate, lipsa contractului de service pentru intervenţii, lipsa autorizării şi  absenţa verificării privind siguranţa aparatelor, reprezintă abateri.

1.     neeliberarea bonului fiscal;

2.     nementionarea separata pe bonul fiscal a costului materialelor si a manoperei pentru serviciul prestat;

3.     neafisarea plachetei cu numarul INFO CONSUMATOR: 0800 080 999 precum si adresa CJPC;

4.     nerespectarea prevederilor Legii 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

sâmbătă, 15 noiembrie 2014


Cauzele inegalităților în materie de sănătate

Cauzele inegalităților în materie de sănătate au la bază inegalitățile sociale care sunt legate de condițiile de trai, de  modelele comportamentale, de nivelul de educație, de ocuparea forței de muncă și venituri, de serviciile de asistență medicală, de prevenirea bolilor și de promovarea sănătății, precum și de politicile publice care influențează cantitatea, calitatea și distribuția acestor factori. Inegalitățile în ceea ce privește accesul la educație, ocuparea forței de muncă și asistența medicală, precum și cele legate de gen și rasă reprezintă factori critici. Combinația dintre sărăcie și alți factori de vulnerabilitate (vârstă fragedă sau înaintată, handicap sau mediu minoritar) contribuie la creșterea riscului de îmbolnăvire.
CESE (Comitetului Economic și Social European) sprijină includerea măsurării și a monitorizării accesului efectiv la serviciile medicale și a acoperirii universale a protecției sociale în domeniul sănătății ca un indicator al progresului înregistrat.
 CESE (Comitetului Economic și Social European) recomandă ca tema inegalităților în materie de sănătate și a grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu handicap, să fie abordată din perspectiva generală a egalității și discriminării. Unul dintre exemple este aspectul legat de gen al îmbătrânirii. Femeile trăiesc de obicei mai mult, dar în condiții mai proaste de sănătate, și din cauza unei vieți profesionale mai scurte în general, au beneficii mai scăzute la pensionare, ceea ce are un impact direct asupra accesului acestora la asistență medicală și medicamente. De asemenea, situația femeilor migrante necesită o atenție specială în ceea ce privește educația în domeniul sănătății și accesul la asistență medicală.
În opinia CESE (Comitetului Economic și Social European), calitatea și accesibilitatea educației la vârste fragede reprezintă unul din mijloacele de prevenire a inegalităților în materie de sănătate în cadrul generațiilor viitoare. Existența unor diverse forme de îngrijire a copiilor este o componentă vitală a dezvoltării economice și sociale; aceasta joacă un rol esențial, în special în zonele defavorizate și pentru grupuri sau gospodării defavorizate care, din alt punct de vedere, trăiesc în condiții bune. Furnizarea de servicii de  îngrijire a copiilor poate contribui la abordarea problemelor sociale, economice și sanitare cu care se confruntă aceste familii defavorizate și poate înlesni integrarea socială a grupurilor care se confruntă cu excluziunea (5). Analog, având în vedere că inegalitățile în materie de sănătate își au, în mare parte, rădăcinile în inegalitățile din domeniul școlar, CESE consideră esențială garantarea unui acces egal la școlarizarea și educația de calitate, astfel încât fiecare persoană să poată acumula cunoștințele care să-i permită să-și țină viața sub control.
(Sursă: Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Solidaritate în domeniul sănătății: reducerea inegalităților în materie de sănătate în UE” Jurnalul Oficial al Uniunii Europene)



 

Virusul papiloma uman (HPV)

Cancerul de col uterin este cea de-a doua formă de cancer care afectează femeile cu vârsta între 15 şi 44 de ani, după cancerul de sân. În ţările în care se derulează programe de depistare a cancerului, numărul de îmbolnăviri şi de decese cauzate de cancerul de col uterin a scăzut semnificativ. Boala rămâne însă una dintre principalele cauze de deces în rândul femeilor din UE.
Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de virus papiloma uman (HPV). Diferite studii au detectat prezenţa acestui virus în peste 90% din cazurile de cancer de col uterin.

Două vaccinuri împotriva HPV, autorizate de UE

După primirea avizului comitetului ştiinţific al Agenției Europene pentru Medicamente , UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV:
·         Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD)
·         Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals)
Acestea previn infecţiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariţia cancerului de col uterin.

Platforma de colaborare şi grupul de experţi al UE

Ţările UE utilizează platform VENICE  pentru a face schimb de informaţii cu privire la imunizarea faţă de HPV şi la alte activităţi în domeniu. Rolul Comisiei este acela de intermediar/coordonator.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor  finanţează funcţionarea platformei şi a creat un grup de experţi care analizează posibilitatea introducerii vaccinării împotriva HPV în ţările UE. În 2008, grupul a publicat un raport  axat pe:
·         evaluarea ştiinţifică a vaccinului HPV
·         o serie de programe de depistare a cazurilor de cancer de col uterin
·         grupurile de persoane vizate
·         strategii privind furnizarea vaccinurilor
·         aspecte legate de costuri
·         monitorizare şi evaluare
·         priorităţile pentru cercetare
 

Depistarea cancerului (screening)

Vaccinurile HPV nu oferă o protecţie totală împotriva cancerului de col uterin.
Vaccinurile existente vizează doar anumite tipuri de virus, responsabile pentru circa 70% din cazurile de cancer înregistrate în rândul femeilor din întreaga lume. În plus, niciun vaccin nu are o eficienţă de 100%.
De aceea, vaccinarea nu poate înlocui programele de depistare la care trebuie să participăm în mod regulat.
Se recomandă ca autorităţile să desfăşoare un program de depistare pentru toată populaţia, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV. Programul trebuie să respecte orientările europene pentru asigurarea calităţii screeningului şi a diagnosticării cancerului de col uterin.
 (Surse: http://ec.europa.eu/health/vaccination/hpv/index_ro.htm)

 

 

(

 

miercuri, 12 noiembrie 2014


Rezoluţia Parlamentului European din 6 mai 2010 referitoare la Comunicarea Comisiei privind lupta împotriva cancerului: un parteneriat european
http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/spacer.gif
http://www.europarl.europa.eu/img/struct/navigation/spacer.gif

Parlamentul European,
îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze campanii de informare privind testele de depistare a cancerului în rândul publicului larg și al tuturor furnizorilor de servicii de sănătate, precum și schimbul de cele mai bune practici cu privire la utilizarea măsurilor profilactice sau de depistare precoce, cum ar fi integrarea, în condiții de cost avantajoase, a testelor adecvate pentru virusul papiloma uman (HPV) pentru depistarea cancerului de col uterin și vaccinarea împotriva HPV, în vederea protejării femeilor tinere împotriva cancerului de col uterin, și solicită parteneriatului european împotriva cancerului să analizeze necesitatea de a actualiza recomandarea Consiliului cu privire la testele de depistare, pentru a lua în considerare rezultatele cu privire la depistarea eficientă a cancerului de prostată la barbate.
(sursa: http://www.europarl.europa.eu/)

 

vineri, 7 noiembrie 2014

OMS declară sfârșitul epidemiei de Ebola în Nigeria
Conform recomandărilor OMS, sfârșitul unei epidemii de Ebola poate fi declarat dacă timp de 42 de zile nu au fost depistate cazuri noi. În Nigeria, termenul de 42 de zile s-a împlinit la data de 20 octombrie. Prin urmare, se consideră că transmiterea virusului Ebola a fost oprită pe teritoriul său. sursa: http://ec.europa.eu/health/newsletter/139/newsletter_ro.htm…

duminică, 14 septembrie 2014

Vacanța de toamnă
 În perioada 15 septembrie 2014 -26 septembrie 2014, dr. Simona Ţipişcă este in vacanta. Pentru consultaţii, în această perioadă, pacienţii Doctorului Simona Ţipişcă se pot adresa medicului înlocuitor Dr. Gruia Daniela. Adresa cabinetului: Str.Munţilor nr. 14, Bucureşti. Telefon contact: 0744424200.
 Începând cu 29 septembrie  2014, pentru consultaţii medicale, vă aştept la cabinetul meu din Bld. Timişoara, nr. 69, Bl. C13B, Sc. A,  ap. 3,  Bucureşti.

sâmbătă, 23 august 2014


EXTRAS DIN PROTOCOLUL  DE FARMACOTERAPIE ÎN TULBURAREA DEPRESIVĂ (Ordinul Ministrului Sănătății  nr. 1283 din 05/10/2010 pentru aprobarea  Ghidului  din 05/10/2010 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 777bis din 19/11/2010)

 

DATE EPIDEMIOLOGICE

    Depresia este fără îndoială una dintre cele mai frecvente tulburări întâlnită în populaţie; riscul de a dezvolta o tulburare depresivă de-a lungul vieţii este de 15%. (Lam Raymond W., Mok Hiram, 2008) Conform OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), în prezent, tulburarea depresivă este a patra cauză de dizabilitate iar în anul 2020 se preconizează că va ajunge pe locul doi, după bolile cardiovasculare. (Sadock, 2007) Prevalenţa exactă a acestei tulburări nu este încă stabilită datorită varietăţii criteriilor de diagnostic utilizate în studiile epidemiologice, fiind estimată a fi de 5-12% la bărbaţi şi 12-20% la femei. (Kanner, 2005) Termenul "depresie" este inadecvat deoarece acesta se referă la o singură boală, pe când depresia are o serie de manifestări clinice, fiind mai potrivită sintagma "tulburări depresive".

    În datele American Psychiatric Association (2000), incidenţa tulburării depresive majore ar fi de 1% la bărbaţi şi 3% la femei, vârsta medie este de 40 ani pentru ambele sexe, 50% din cazuri debutând înainte de 40 ani, iar 10% după 60 ani. Riscul genetic este de aproximativ 10-13% pentru rudele de gradul I, cu o rată de concordanţă mai mare pentru monozigoţi decât pentru dizigoţi, dar raportul nu este atât de mare ca cel constatat în tulburarea bipolară.

    Psihiatria biologică încearcă să aducă date obiective, indicatori de tip neurobiochimic sau structural cerebral, care să confirme diagnosticul tulburării depresive pe baza evidenţelor biologice. Prima încercare de evaluare epidemiologică pe baze biologice îi aparţine lui Lopez Ibor (1988), care a corelat factorii de vulnerabilitate pentru deficitul de serotonină cu riscul de dezvoltare a depresiei.

    Datele obiective ale psihiatriei biologice sugerează că neurobiochimia şi neurobiologia tulburării depresive acţionează pe mai multe sisteme de neuromediaţie, serotonina şi disfuncţionalitatea sa fiind numai una din modalităţile etiopatogenice ale depresiei ce evoluează în funcţie de vârsta pacientului pe modelul de vulnerabilitate multifactorială.  (Ordinul Ministrului Sănătății  nr. 1283 din 05/10/2010 pentru aprobarea  Ghidului  din 05/10/2010 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 777bis din 19/11/2010)

 

 

vineri, 20 iunie 2014

Vacanta de vara
In perioada 23 iunie 2014 -11 iulie 2014, dr. Simona
Ţipişcă este in vacanta.

 Pentru consultaţii, în această perioadă, pacienţii Doctorului Simona Ţipişcă se pot adresa medicului înlocuitor Dr. Gruia Daniela. Adresa cabinetului: Str.Munţilor nr. 14, Bucureşti. Telefon contact: 0744424200.
Începând cu  14 iulie 2014, pentru consultaţii medicale, vă aştept la cabinetul meu din Bld. Timişoara, nr. 69, Bucureşti.

luni, 12 mai 2014

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 346 din data de 12 mai 2014 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 366/2014 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate din titlul IX “Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2012.
Pentru distribuţia cardurilor naţionale, CNAS preia cardurile de la Compania Naţională «Imprimeria Naţională» – S.A. şi le predă pe bază de proces-verbal de transfer, cu titlu gratuit, caselor de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.), care, după caz, vor preda operatorului de servicii poştale cardurile în vederea distribuţiei către asiguraţi, în baza contractelor subsecvente încheiate de acestea.

joi, 8 mai 2014


Examenul citologic al colului uterin ( testul de laborator Babeş Papanicolau) permite depistarea precoce a leziunilor precanceroase care au potenţial de a evolua spre cancer.
Testul Babeş Papanicolau este o necesitate.Cu bilet de trimitere de la medicul de familie, testul Babeş Papanicolau este gratuit.
În România sunt diagnosticate anual 3.000 de femei cu cancer de col uterin. 2005 decese in fiecare an din cauza cancerului de col uterin. În România , rata de mortalitate de 2 ori mai mare decât in Europa de Est si de 4 ori mai mare decât in Uniunea Europeana.
Testul Babes Papanicolau este o necesitate.
Cu bilet de trimitere de la medicul de familie, testul Babes Papanicolau este gratuit.

luni, 5 mai 2014

Program
Cabinet Medical Individual Dr. Ţipişcă Simona
medic specialist Ţipişcă Simona
LUNI: 15.00-20.00
MARTI:15.00-20.00
MIERCURI: 10.00-12.00 consultatii si vaccinari copii
12.00-15.00 Consultatii adulti
JOI: 15.00-20.00
VINERI: 10.00-15.00

duminică, 13 aprilie 2014


In atentia pacientilor inscrisi pe listele medicului de familie

 

Pentru programări, cu 24 de ore înainte trimiteţi un SMS  cu nume, prenume, CNP, data, ora când doriţi să vă prezentaţi la cabinet,  respectând programul afişat, cu dovada calităţii de asigurat şi actul  de identitate valabil.

 

 Toți pacienții înscriși pe listele medicului de familie beneficiază de:

  • Consultaţii  de specialitate medicină de familie:
  • atunci când există argumente clinice de suspiciune a unei stări patologice se recomandă
  •       bilet de trimitere pentru consultaţie la medicul de specialitate din ambulator sau pentru internare în spital
  •       bilet de trimitere pentru analize de laborator  (hemoleucogramă completă, VSH, fibrinogen, acid uric, bilirubină totală și directă, calciu seric total, calciu ionic, proteine totale, colesterol seric total, creatinină serică, fosfatază alcalină, glicemie, transaminaze -TGO, TGP- trigliceride, uree serică, ASLO, ex. Exudat faringian, VDRL,   examen Babeș Papanicolau - la femei, sumar de urină, urocultură, etc.),  și investigații de radiologie gratuite,
  •      bilet de trimitere pentru ecografie generală  şi pelvină,
  •      bilet de trimitere pentru electrocardiogramă , mamografii bilaterale, ecografii sân,    endoscopie digestivă superioară,
  •      rețete gratuite și compensate pt. afecţiuni acte, suacute şi cornice,
  •      concedii medicale pt. incapacitate de muncă temporară,
  •      bilet de trimitere pentru recuperare medicală, balneofizioterapie şi balneologie,  

·         Consultaţii pentru servicii medicale de prevenţie:

·              examenul anual de bilanţ al copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 şi 18 ani;

·              control medical periodic al pacienţilor în vârstă de peste 18 ani pentru prevenirea     bolilor cu consecinţe majore în morbiditate şi mortalitate;

  •  Consultaţii în vederea monitorizării evoluţiei sarcinii şi lăuziei:

·                  luarea în evidenţă în primul trimestru;

·                  supravegherea, lunar, din luna a 3-a până în luna a 7-a.

·                  luarea în evidenţă a gravidei  în luna a 3-a;

·                  supravegherea, de două ori pe lună, din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv;

·                  urmărirea lehuzei la externarea din maternitate - la domiciliu;

·                  urmărirea lehuzei la 4 săptămâni de la naştere;

·                  monitorizarea, investigaţiile paraclinice şi tratamentele specifice sarcinii pot fi recomandate de către medicul de familie, numai pentru intervalul de timp de la momentul în care gravida este luată în evidenţă de către acesta şi până la 4 săptămâni de la naştere.

·                  promovarea alimentaţiei exclusive la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea   acesteia până la minim 12 luni,

·                 consiliere pre şi post testare pentru HIV şi lues a femeii gravide,

·                  imunizări gratuite ( vaccin antigripal şi vaccinări gratuite la copil,  conform Programului Naţional de imunizare),

·                 examene anuale de bilanţ,

·          Consultaţii pentru acordarea serviciilor de planificare familială:

·              consilierea femeii privind planificarea familială;

·              indicarea unei metode contraceptive la persoanele fără risc.