RECOMANDĂRILE SOCIETĂȚII NAȚIONALE DE MEDICINA FAMILIEI

VACANȚĂ 23.12.2019- 31.12.2019

 ÎN PERIOADA 23.12.2019- 31.12.2019

DR. ȚIPIȘCĂ SIMONA  ESTE ÎN VACANȚĂ.

ÎN PERIOADA VACANȚEI, PACIENȚII SE POT ADRESA  PT. ASISTENȚĂ MEDICALĂ MEDICULUI ÎNLOCUITOR -     DR. GRUIA VASILICA- DANIELA PROGRAMĂRI LA NR. TEL. 0744424200.STR. MUNȚILOR NR. 14, BUCUREȘTI , SECTOR 6 Bulevardul Timișoara,
STAȚIA RATB COMPASULUI- Linii tramvai: 8,25,35,
 Linii de autobuz:  137, 138

VACANȚĂ 06.08.2019- 14.08.2019

 ÎN PERIOADA 06.08.2019- 14.08.2019 

DR. ȚIPIȘCĂ SIMONA  ESTE ÎN VACANȚĂ .

ÎN PERIOADA VACANȚEI, PACIENȚII SE POT ADRESA  PT. ASISTENȚĂ MEDICALĂ
 MEDICULUI ÎNLOCUITOR -     DR. GRUIA VASILICA- DANIELA PROGRAMĂRI LA NR. TEL. 0744424200.STR. MUNȚILOR NR. 14, BUCUREȘTI , SECTOR 6 Bulevardul Timișoara,
STAȚIA RATB COMPASULUI- Linii tramvai: 8,25,35,
 Linii de autobuz:  137, 138

VACANȚĂ 01.03.2018-07.03.2018

ÎN PERIOADA 01.03.2018-07.03.2018

DR. ȚIPIȘCĂ SIMONA ESTE ÎN VACANȚĂ .

ÎN PERIOADA VACANȚEI, PACIENȚII SE POT ADRESA  PT. ASISTENȚĂ MEDICALĂ, MEDICULUI ÎNLOCUITOR -  

DR. GRUIA VASILICA- DANIELA

PROGRAMĂRI LA NR. TEL. 0744424200.

ADRESA CABINETULUI: 

STR. MUNȚILOR NR. 14, BUCUREȘTI , SECTOR 6

 STAȚIA RATB: Bulevardul Timișoara-  COMPASULUI

                            Linii tramvai 8,25,35

14.08.2017- 19.08.2017 - VACANȚĂ

       ÎN PERIOADA 14.08.2017- 19.08.2017 

DR. ȚIPIȘCĂ SIMONA ESTE ÎN VACANȚĂ .

ÎN PERIOADA VACANȚEI, PACIENȚII SE POT ADRESA  PT. ASISTENȚĂ MEDICALĂ, MEDICULUI ÎNLOCUITOR -  

DR. GRUIA VASILICA- DANIELA

PROGRAMĂRI LA NR. TEL. 0744424200.

ADRESA CABINETULUI: 

STR. MUNȚILOR NR. 14, BUCUREȘTI , SECTOR 6

 STAȚIA RATB: Bulevardul Timișoara-  COMPASULUI

                            Linii tramvai 8,25,35

17.10.2016- 31.10.2016- VACANȚĂ

       ÎN PERIOADA 17.10.2016- 31.10.2016 

DR. ȚIPIȘCĂ SIMONA ESTE ÎN VACANȚĂ .

ÎN PERIOADA VACANȚEI, PACIENȚII SE POT ADRESA  PT. ASISTENȚĂ MEDICALĂ, MEDICULUI ÎNLOCUITOR -  

DR. GRUIA VASILICA- DANIELA

PROGRAMĂRI LA NR. TEL. 0744424200.

ADRESA CABINETULUI: 

STR. MUNȚILOR NR. 14, BUCUREȘTI , SECTOR 6

 STAȚIA RATB: Bulevardul Timișoara-  COMPASULUI

                            Linii tramvai 8,25,35

Valoarea nutrițională a pâinii coapte în mod tradițional vs. valoarea nutrițională a pâinii  tratate cu ultraviolete (UV)


La 12 februarie 2014, societatea Viasolde AB, care produce echipamentul pentru tratamentul cu ultraviolete, a înaintat o cerere către autoritățile competente din Finlanda pentru introducerea pe piață a pâinii tratate cu ultraviolete (UV) ca aliment nou, în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 258/97. Obiectivul tratamentului cu ultraviolete este de a crește conținutul de vitamină D al pâinii, ceea ce înseamnă că valoarea nutrițională a pâinii ar fi în mod semnificativ diferită de valoarea nutrițională a pâinii coapte în mod tradițional.
Astfel, prin DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/398 A COMISIEI din 16 martie 2016 s-a autorizat   introducerea pe piață a pâinii tratate cu ultraviolete ca aliment nou în temeiul Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului European și al Consiliului. 
Potrivit art. 1 din actul mai sus menționat,  pâinea tratată cu ultraviolete, astfel cum se specifică în anexa I, poate fi introdusă pe piață ca aliment nou la un nivel maxim de 3μg de vitamină D2 per 100 g, fără a aduce atingere dispozițiilor specifice din Regulamentul (CE) nr. 1925/2006.

 Dispoziţia nr. 2 din 12 februarie 2016 pentru recunoaşterea fenomenului alienării parentale/părinteşti

 În Monitorul Oficial, Partea I nr. 144 din 25 februarie 2016 a fost publicată  Dispoziţia nr. 2 din 12 februarie 2016 pentru recunoaşterea fenomenului alienării parentale/părinteşti şi prevederilor Protocolului privind recunoaşterea alienării parentale, încheiat între Institutul de Psihologie Judiciară şi Asociaţia Română pentru Custodie Comună

    Pe baza prevederilor din Manualul de Diagnostic şi Statistică al Tulburărilor Mentale, a cincea ediţie, abreviat DSM-5, utilizat atât de către medicii psihiatri, cât şi de către psihologi, în care se recunosc psihodiagnosticele de abuz psihologic asupra copilului şi copil afectat de stresul relaţiei dintre părinţi,

    având în vedere practica de specialitate din domeniul expertizei psihologice judiciare, care a relevat identificarea în rapoartele de expertiză psihologică judiciară a fenomenului alienării parentale/părinteşti, recunoscute de către instanţele de judecată din România, încheierea primului Protocol privind recunoaşterea alienării parentale/părinteşti, încheiat în România de către Institutul de Psihologie Judiciară şi Asociaţia Română pentru Custodie Comună la data de 1 februarie 2016, precum şi punctul de vedere al specialiştilor din cadrul Institutului de Psihologie Judiciară, 

Se recunoaşte fenomenul alienării parentale/părinteşti ca formă de abuz psihologic (emoţional) sever asupra copilului, constând în activitatea de denigrare sistematică a unui părinte de către celălalt părinte, cu intenţia alienării (înstrăinării) copilului de către celălalt părinte.

 Note distinctive ale educaţiei timpurii:

    ▪ copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltării sale);

    ▪ la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îngrijire, nutriţie şi educaţie în acelaşi timp);

    ▪ adultul/ educatorul, la nivelul relaţiei "didactice", apare ca un partener de joc, matur, care cunoaşte toate detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate;

    ▪ activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională;

    ▪ părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional, el este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie-grădiniţă-comunitate este hotărâtoare.

Anexă din 01/09/2008,   publicată  în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892bis din 29/12/2008

la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.233/2008 privind aprobarea Curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani

  Accente  noi prezente în curriculumul  revizuit

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar prefigurează patru mari tendinţe de schimbare:

   1. Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare, cu accent deosebit pe:

   a) Metodele activ-participative, care încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent. Situaţiile de învăţare, activităţile şi interacţiunile adultului cu copilul trebuie să corespundă diferenţelor individuale în ceea ce priveşte interesele, abilităţile şi capacităţile copilului. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare şi învăţare precum şi stiluri diferite de învăţare. Aceste diferenţe trebuie luate în considerare în proiectarea activităţilor, care trebuie să dezvolte la copil stima de sine şi un sentiment pozitiv faţă de învăţare. În acelaşi timp, predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului, pentru a adapta corespunzător sarcinile de învăţare.

   b) Joc ca: formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului. Jocul este forma cea mai naturală de învăţare şi, în acelaşi timp, de exprimare a conţinutului psihic al fiecăruia. Un bun observator al jocului copilului poate obţine informaţii preţioase pe care le poate utiliza ulterior în activităţile de învăţare structurate.

   c) Evaluare care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative). Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate). Evaluarea ar trebui să îndeplinească trei funcţii: măsurare (ce a învăţat copilul?), predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor, şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (ce anume frânează dezvoltarea copilului?). O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, dialogul cu părinţii, portofoliul copilului, fişe etc.

   2. Mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale. Mediul trebuie astfel pregătit încât să permită copiilor o explorare activă şi interacţiuni variate cu materialele, cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii).

   3. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. Părinţii ar trebui să cunoască şi participe în mod activ la educaţia copiilor lor desfăşurată în grădiniţă. Implicarea familiei nu se rezumă la participarea financiară, ci şi la participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor, la prezenţa lor în sala de grupă în timpul activităţilor şi la participarea efectivă la aceste activităţi şi, în general, la viaţa grădiniţei şi la toate activităţile şi manifestările în care aceasta se implică.

   4. Totodată, curriculumul pentru învăţământul preşcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii. Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în care, în societatea de azi, pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice, ci în aceeaşi măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta diversitatea, toleranţa etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relaţii cauzale, etc., asocieri, corelaţii etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentaţie sănătoasă etc.). Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale.

Sursa: Anexă din 01/09/2008,   publicată  în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892bis din 29/12/2008

la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.233/2008 privind aprobarea Curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani

 

 

ECHIVALENȚELE ALIMENTARE, necesarul estimativ zilnic al diferitelor grupe de alimente pentru alcătuirea dietei la copii si adolescenți, datele orientative privind valoarea calorică a alimentelor și caracteristicile nutriționale ale grupelor alimentare utilizate pentru alcătuirea meniurilor la copii și adolescenți (cantitați comerciale bruto)

Pentru calcularea meniurilor se vor folosi urmatoarele echivalențe alimentare:
a) 100 ml lapte concentrat (condensat) = 250 ml lapte proaspat;
b) 100 g lapte praf integral = 800 ml lapte proaspat;
c) 100 g cascaval = 700 ml lapte proaspat;
d) 100 g branza telemea de vaca = 550 ml lapte proaspat;
e) 100 g branza telemea de oi = 450 ml lapte proaspat;
f) 100 g branza proaspata de vaca = 400 ml lapte proaspat;
g) 100 g cas = la fel ca la branza telemea;
h) 100 g mezeluri = 125 g carne;
i) 100 g specialitati din carne (sunca de Praga, muschi file, muschi tiganesc, ceafa, pastrama etc.) = 135 g carne;
j) 100 g smantana = 40 g unt;
k) 100 g paine neagra = 71 g faina;
l) 100 g paine semialba (intermediara) = 73 g faina;
m) 100 g paine alba = 76 g faina;
n) 100 g paste fainoase (inclusiv biscuiti fara crema) = 100 g faina;
o) 100 g malai, orez, gris = 100 g faina;
p) 100 g compot = 15 g zahar;
q) 100 g dulceata = 70 g zahar;
r) 100 g gem, peltea, marmelada = 40 g zahar;
s) 100 g nectar de fructe = 30 g zahar;
t) 100 g sirop de fructe concentrat = 60 g zahar;
u) 100 g bomboane = 90 g zahar;
v) 100 g miere = 80 g zahar;
w) 100 g ciocolata = 50 g zahar si 30 g grasime vegetala;
x) 100 g bulion sau pasta de rosii = 600 g patlagele rosii (tomate);
y) 100 g suc de rosii = 135 g tomate;
z) 100 g varza acra = 130 g varza cruda;
aa) 100 g muraturi = 125 g legume crude;
bb) 100 g fructe deshidratate, afumate, uscate = 400 g fructe crude;
cc) 100 g morcovi deshidratati =1.700 g morcovi cruzi;
dd) 100 g conserve de legume = 100 g legume crude.

Sursa: Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si școlarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii și adolescenti
Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor si școlarilor.

PRINCIPIILE care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți

1. Caracteristici în  alimentația copilului
a) Nevoile nutriționale ale copiilor difera in funcție de vârsta.
b) Un copil crește in salturi, ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
c) Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestere staturala si ponderala normala, evidentiata prin compararea parametrilor cresterii cu curbele standard.
2. Principii în alimentația copilului
Alimentatia sanatoasă pentru copilul mai mare de 24 de luni implica respectarea unor principii de baza, si anume:
a) asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul unei zile de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare
b) asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un aport mai mare de fructe, legume, cereale integrale, lapte si produse lactate, comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar
c) consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un aport scazut de grasimi saturate (unt, untura, carne grasă) și de zahar adaugat
3. Reguli generale privind alimentatia copiilor in crese, unitati de invatamant sau alte tipuri de colectivitati
1. Conducerile creselor, unitatilor de invatamant sau ale oricaror alte tipuri de colectivitati de copii si tineri vor asigura o alimentatie colectiva adaptata varstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului.
2. Meniurile vor asigura un aport caloric si nutritiv in conformitate cu recomandarile cuprinse in anexele nr. 3 si 4, proporțional cu timpul petrecut de copil in colectivitate.
De exemplu, pentru un program scolar de 6 ore, se recomanda o gustare care sa asigure 10% din ratia energetica zilnica.
3. In alcatuirea meniului unui copil de peste 2 ani se va utiliza piramida alimentara, cuprinsa in anexa nr. 5.
a) Piramida alimentara este alcatuita din grupe de alimente cu o repartitie a cantitatii recomandate a fi consumate sub denumirea de portie nutritiva.
b) O portie nutritiva este recomandarea cantitativa a unui aliment exprimata in grame sau folosind ca unitate de masura ceasca.
c) In cadrul piramidei alimentare, numarul de portii nutritive dintr-o anumita grupa se stabileste in functie de necesarul de calorii al copilului, care la randul sau depinde de varsta, sex, dezvoltarea corporala si gradul de activitate.
4. Se va evita asocierea alimentelor din aceeasi grupa la felurile de mancare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu paine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; in schimb, se poate folosi lapte cu paine cu gem sau cu biscuiti; la masa de pranz nu se vor servi felurile 1 si 2 preponderent cu glucide din cereale, de exemplu, supa cu galuste si friptura cu garnitura din paste fainoase, ci din legume).
5. Se vor evita la cina mancarurile care solicita un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a caror combinatie produce efecte digestive nefavorabile (de exemplu, iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot).
6. Mancarurile gen tocaturi sunt acceptate numai daca sunt prelucrate termic prin fierbere sau la cuptor. Ouale se recomanda a fi servite ca omleta la cuptor si nu ca ochiuri romanesti sau prajite.
7. Meniul va fi imbogatit cu vitamine si saruri minerale prin folosire de salate din cruditati si adaugare de legume-frunze in supe si ciorbe.
8. Se interzice folosirea cremelor cu ouă și frișcă, a maionezelor, indiferent de anotimp.
4. Alimentatia copilului prescolar trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) Alimentatia trebuie sa cuprinda o varietate larga de alimente din grupele de baza: pâine, cereale, orez si paste fainoase, vegetale, fructe, lapte, branza si iaurt, carne, pui, peste si oua.
b) Masa trebuie sa se serveasca inainte de a-i fi foarte foame copilului, de a fi obosit sau iritat.
c) Trebuie să se ofere câteva variante de alimente la alegere si cel putin un aliment favorit.
d) Pentru asigurarea rației zilnice de nutrienți, mesele principale vor fi completate cu gustari formate din cereale cu lapte, sandvisuri, fructe, sucuri de fructe, iaurt simplu sau iaurt cu fructe, branza cu continut scazut de sare si grasimi.
e) Alimentele din meniu pot sa aiba consistenta si culori diferite, in vederea stimularii poftei de mancare.
f) Cantitatea de mâncare trebuie să fie adecvată vârstei copilului; o modalitate practică de stabilire a cantitatii de mancare la copilul mic, in lipsa tabelelor si a graficelor, este de a-i servi o lingura din fiecare grup alimentar pentru fiecare an de varsta al copilului.
g) Masa trebuie sa se incheie cand copilul s-a saturat, devine nelinistit sau nu manifestă interes.
5. Alimentația copilului școlar trebuie sa respecte cu precadere urmatoarele reguli:
a) să asigure un necesar de calorii si micronutrienti conform varstei si ritmului de crestere;
b) să asigure un aport corespunzator de proteine/zi, prin consumul de carne, oua, produse lactate, dar si din surse vegetale incluzand fasolea, lintea, produse din soia,
c) să asigure un aport de fier de 8-15 mg de fier/zi, prin consumul de carne de vacă, pasare si porc, legumele - inclusiv fasole și alune, cerealele integrale sau fortifiate, vegetale cu frunze verzi;
d) gustarea sa fie formată din fructe, lapte și produse lactate cu un conținut scazut de grăsime;
e) să asigure o hidratare corespunzatoare vârstei.

Sursa: Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si școlarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii și adolescenti
Lista alimentelor nerecomandate preșcolarilor si școlarilor.

Informatii detaliate privind procesul de redistribuire a Cardului National de Asigurari de Sanatate

ANUNȚUL Casei  de Asigurări de Sănătate a Municipiului București referitor la
Cererea  de eliberare a Cardului Național de Asigurări de Sănătate


Informatii detaliate privind procesul de redistribuire a Cardului National de Asigurari de Sanatate prin Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti
Va rugam sa cititi acest articol inainte de solicitare
Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti
Cerere de eliberare a Cardului National de Asigurari de Sanatate
Pasul 1: Verificati existenta cardului dvs. in retururile aduse de posta la CASMB
Pasul 2: Completati datele privind cererea de eliberare (nume, adresa de e-mail, numar de telefon mobil) NU SE FOLOSESC DIACRITICE
Pasul 3: Imprimati si semnati documentului care vi se trimite automat pe e-mail
Pasul 4: Asteptati SMS de confirmare privind ridicarea cardului
Pasul 5: Dupa primirea SMS-ul de confirmare, va prezentati cu cererea la sediul CASMB din Str. Vasile Lascar, nr. 27, Bucuresti
Sursa:
https://www.casmb.ro/siui_card.php

In atentia asiguratilor CASAOPSNAJ, cu domiciliul în afara jud. Ilfov si a mun. Bucuresti

       Va informam ca, dupa data de 08.07.2015, cardurile nationale de sanatate ale asiguratilor CASAOPSNAJ, care au domiciliul în afara jud. Ilfov si a mun. Bucuresti, se vor gasi la sediile caselor de asigurari de sanatate judetene.

       Ridicarea cardurilor se va face de catre asigurati conform regulilor si orarului stabilite de fiecare casa de asigurari de sanatate.

Sursa: www.casaopsnaj.ro

“Dacă” în versuri  psihologice şi psihosomatice,  paradoxuri în versuri

Poezia care ne ajută sã ne  menţinem  fiinţa, sã ne autosugestionăm, sã ştim cã nu suntem singuri şi cã lucrurile astea le-au trãit şi alţii, şi le-au prevãzut remedii în ieşiri paradoxale şi mai ales cã remediul este psihologic şi mai puţin metafizic.

Dacã poţi sã-ţi ţii capul când toţi din jurul tãu l-au pierdut şi te acuzã pe tine

Este versul fundamental care pune condiţia sã fii normal nu în împrejurãri obişnuite (când mai toatã lumea pare normalã) ci în situaţii excepţionale, când lumea intrã în panicã, se isterizeazã şi, fapt esenţial, te acuzã (deşi nu e sigur cã eşti vinovat). Ce înseamnã psihopatologic acest moment? Înseamnã o situaţie de conflict, de isterie (invazie emoţionalã,„pierderea capului“) într-un moment de reflectare deformatã a realului,care te preseazã şi te poate contamina şi bulversa. Deci este un moment de înnebunire reactivã, psihogenã, un moment de zguduire a propriului sistem şi în acelaşi timp un test de rezistenţã ca a unei clãdiri la cutremur.

Dacã poţi sã ai încredere în tine când toţi din jurul tãu se îndoiesc şi acorzi atenţie şi îndoielilor

Acest vers indicã cum sã rezişti în situaţii de depresii adicã când îţi pierzi încrederea în tine (situaţie frecventã în nevroze şi depresii psihotice) şi când valoarea ta scade şi în ochii celorlalţi. Nu trebuie sã negi psihanalitic realitatea depresiei ci doar trebuie sã îţi pãstrezi încrederea în tine.

Dacã poţi sã aştepţi şi sã nu fii obosit de aşteptare

Se potriveşte perfect cu neurastenia. Poate cã unul din semnele de dezechilibru ale epocii este pierderea rãbdãrii şi nervozitatea care rezultã. E foarte probabil cã adulţi cu rãbdare au rãmas foarte puţini. Deci rãbdarea e un semn major de forţã psihicã şi fãrã ea degeaba ai forţã fizicã. Curios dar lumea se antreneazã mai ales pentru forţã fizicã, pentru rezistenţã dar nu suportã aşteptarea.

Or fiind minţit, nu te ocupi de minciuni

Patologia aici se schimbã în sensul cã asistãm aici la o psihopatizare, adicã regula e minciuna, intriga, calomnia, şi ea te poate dezechilibra.

Soluţia lui Kipling este sã o ignori, nu sã porneşti argumentãri, contraprobe. Este exact tendinţa contrarã la ce se întâmplã de obicei pentru cã neadevãrul, falsul iritã profund. Cele mai multe minciuni se produc în procese când minciuna se sistematizeazã prin mãrturii.

Ori fiind urât, nu da curs urii

Aici intervine un proces mai special. În sensul cã orice om care se dezvoltã are iluzia cã o face corect şi cã e acceptat de ceilalţi pentru a fi surprins la un moment dat cã de fapt nu e acceptat şi e urât. Procesul nu e totdeauna logic, e psihanalitic, s-a invocat invidia, „capra vecinului“, aşa

cã succesul se relativizeazã, important este ca indicaţia biblicã „ochi pentru ochi“ sã o treci cãtre Noul Testament, adicã nu urî şi iubeşte-ţi aproapele care te urãşte. Este probabil unul dintre cele mai tragice caracteristici ale naturii umane şi nici Kipling nu dã decât soluţia de a nu continua ura.   Şi în ciuda tuturor versurilor care preced, nu trebuie sã ajungi la concluzia delirantã a superioritãţii tale care ai rezistat şi sã te priveşti mai superior decât trebuie sau sã crezi cã tot ce spui conţine înţelepciune.

Dacã poţi sã visezi dar sã nu îţi faci din visuri stãpân

Una din explicaţiile posibile ale omului contemporan este cã nu are un ideal,  dar Kipling atrage atenţia asupra faptului cã un ideal nu trebuie sã te subjuge în aşa mãsurã încât sã pierzi prezentul. El trebuie sã fie un fel de bas continuu. Prin urmare, cei stãpâniţi exclusiv de ideal nu mai ţin cont de realitate şi sunt nişte fanatici, nişte ideologi. Se pare însã cã în realitate, în

lumea politicienilor ei sunt din cei mai mari, dominã cei cu interese joase.

Dacã poţi sã gândeşti dar nu sã faci din idei scopul tãu

Înseamnã sã nu supraevaluezi o idee în dauna sistemului de idei. Şi dacã versul anterior se referea mai ales la politicã, acesta se referã mai ales la omul de observaţie, de ştiinţã, care face prevalenţã pentru o idee şi uitã restul disciplinei. Epoca favorizeazã îngustãrile, cei mai valoroşi sunt de fapt şi cei mai înguşti, pentru cã în cele din urmã cu generalitãţi nu faci mare lucru. Oricum, dacã nu ai idei eşti oligofren iar dacã ai trebuie sã le corelezi cu faptele, ca sã nu devii un paranoic.

Dacã poţi sã te întâlneşti cu triumful şi dezastrul şi sã tratezi aceşti doi impostori la fel

Acest vers stã scris la intrarea la Wimbledon, pentru cã se întâlneşte aceastã situaţie foarte frecvent în sport. Dacã omul existenţial vorbind, s-a acomodat cu mediocritatea, anonimatul şi ratarea, singura iluzie financiar susţinutã este sportul.

Dacã suporţi sã auzi adevãrul pe care l-ai formulat sã fie rãstãlmãcit de şireţi pentru a face o capcanã pentru proşti

Aici Kipling pune în discuţie o mare subtilitate existenţialã. Foarte puţini oameni au o contribuţie ideaticã la tezaurul mondial dar chiar şi aceştia sunt interpretaţi voit sau greşit pentru a pãcãli o majoritate de stupizi. Aşa cã chiar adevãrurile se transformã în contrariul lor. Este aproape o regulã politicã ca binele fãcut de cineva, de ex. Napoleon, sã fie rãstãlmãcit într-o nenorocire. Aşa cã cel puţin în politicã fenomenul e foarte frecvent dar nu e exclus nici în ştiinţã, în care orice contribuţie e minimalizatã, atribuitã altuia, i se indicã motivaţii joase. Este faimoasa problemã a prioritãţilor în ştiinţã, a nedreptãţilor legate de acest fapt, cu consecinţe uneori foarte serioase.

Ori a constata cã opera cãreia i-ai dãruit viaţa e distrusã –

ceea ce completeazã versul anterior şi duce la urmãtoarea concluzie, în aceste condiţii, înclinã-te şi cu armele de data aceasta uzate, ia-o de la început. Iar e ceva paradoxal, pentru cã de obicei renunţi vãzând cã nu eşti înţeles sau cã a fost zadarnic ce ai fãcut. Indicaţia este aici eroicã. Foarte puţini reuşesc acest lucru.

Dacã poţi sã faci o grãmadã din toate câştigurile

şi sã le joci pe „cap şi pajurã“ şi sã pierzi

şi niciodatã sã nu spui o vorbã despre pierdere

şi sã începi din nou, de la început.

Cu strofa a treia intrãm într-un registru psihosocial. În mod obişnuit, compulsia la joc duce în majoritatea cazurilor la pierdere şi pierderea este o catastrofã, nu mai poţi sã o iei de la început şi oricum te vãicãreşti la toatã lumea de aceastã întâmplare. Dupã „If“, normal nu este aşa, şi e sã ascunzi şi sã o iei de la capãt. Viaţa e deci un joc dramatic, cu acumulãri şi pierderi. Acesta e paradoxul, pentru cã toatã lumea urmãreşte acumulãrile. şi nu riscã prea mult. Interesant este cã acum au apãrut douã categorii de jucãtori, pe lângã cei indiferenţi. Jucãtorii patologici care nu se pot opri din a juca deşi pierd continuu (dar tot sperã cã vor da lovitura) şi jucãtorii vulgari care îngroaşã rândurile când potul creşte.

Dacã poţi sã forţezi inima, nervii şi muşchii sã reziste când nu mai existã nimic în ei decât voinţa care le comandã „rezistã“.

Aici e un exemplu excepţional de voinţã care e tenace chiar când nu mai are susţinere corporalã, visceralã, nervoasã. E un exemplu suprem de rezistenţã, cunoscut în literaturã ca împliniri tardive cum e romanul „Dupã 20 de ani“ sau „Contele de Monte Cristo“ sau „Lawrence of Arabia“ Şi este unul dintre principiile psihologice cel mai iubit la englezi, rezistenţa, pentru cã voinţa e subliniatã în toate educaţiile occidentale, dar rezistenţa în condiţii extreme impresioneazã cel mai mult.

Dacã plimbându-te cu regi îţi pãstrezi bunul simţ sau dacã vorbeşti mulţimilor şi îţi pãstrezi virtuţile.

Douã versuri paradoxale, pentru cã eventualitatea rarisimã a plimbãrii cu regi te intimideazã şi nu mai poţi sã fii tu însuţi iar eventualitatea sã te adresezi mulţimii te obligã de obicei sã cobori ştacheta cãtre populism. Pentru cã nu ai prizã la public dacã afişezi o virtute.

Dacã nici duşmanul şi nici prietenul nu te poate leza şi oricine conteazã pentru tine dar nimeni prea mult.

Superbe paradoxuri pentru cã de obicei te aştepţi sã te lezeze duşmanul dar eşti surprins şi ţi se pare cã eşti lezat mai tare de prieten şi apoi în nici un caz toatã lumea conteazã pentru tine şi din contrã faci eroarea sã contezi pe unii mai mult decât trebuie ceea ce duce la deziluzie. Recomandãrile lui Kipling sunt de o mare înţelepciune, cer o reflecţie permanentã şi consoleazã pentru lezãrile curente din partea anturajului, rudelor, lãsându- te cu o suveranã detaşare faţã de faptul cã nimeni nu meritã sã investeşti prea mult.

Dacã ai îndeplinit cele peste douãzeci de condiţii pe care le pune poezia al tãu va fi pãmântul cu tot ce conţine şi, mai important decât asta, vei fi un om, fiul meu.

Aceastã concluzie dezvãluie şi finalitatea poeziei care este un sfat în sensul ştiut din Hamlet-ul lui Shakespeare, în care fiul plecat la învãţãturã primeşte de la tatãl lui ultimele indicaţii, în care ultimele cuvinte sunt cã pânã la urmã conteazã sã fii tu însuţi.

(Aurel Romila-  Profesor de psihiatrie Universitatea de Medicinã şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, Psihiatrie, ediţia a 2-a revizuită, Editat de Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România Bucureşti, 2004, pp. 605-609,  Interpretare la „IF“ de Rudyard Kipling)

 

 

Sănătatea și dezvoltarea economică

Sănătatea, nutriția, protecția socială, egalitatea între sexe și educația sunt factori-cheie pentru eradicarea sărăciei și pentru dezvoltarea economică favorabilă incluziunii (a se vedea Propunerea de Rezoluţie  a Parlamentului European referitoare la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului – definirea cadrului post-2015)

Sărăcia reprezintă  o privare multidimensională în viețile oamenilor, care acoperă educația, sănătatea, mediul, alimentația, ocuparea forței de muncă, locuințele și egalitatea de gen.

 

 

• Sănătatea este un bun ce se pierde iremediabil.

 • Sănătatea este o valoare a existenţei umane.

 • Sănătatea este o obligaţie a grupului, voinţei politice şi individului.

•  Sănătatea face parte dintr-o problemă esenţială a supravieţuiri omului.

 • Sănătatea este un drept fundamental al omului.

( GENERALITĂŢI DESPRE SĂNĂTATEA PUBLICĂ  G. SĂRDĂRESCU in SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR AMT, vol II, nr. 3, 2008, pag. 3)

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

În atenția asiguraților

Ordonanţă de urgenţă nr. 158 din 17/11/2005

Versiune consolidată la data de: 10/07/2015!

Ordonanţa de urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

 

 

 Art. 3¹. - Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, persoanele prevăzute la art. 1 trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

   a) să îndeplinească stagiul minim de cotizare prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă;

   b) să prezinte adeverinţa de la plătitorul de indemnizaţii din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;

   c) Abrogată prin punctul 1. din Lege nr. 183/2015 începând cu 10.07.2015.

    ___________

    Art. 3^1. a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 36/2010 începând cu 26.04.2010.

"Toată lumea ştie că avem mai multă nevoie de prevenţie decât de tratament, dar cei care previn primesc doar arareori recompense" Lebăda neagră Impactul foarte PUŢIN PROBABILULUI Nassim Nicholas Taleb.
Medicina de familie- primul pas spre sănătate

Despre expunerea la plumbul din alimente

A fost adoptat REGULAMENTUL (UE) 2015/1005 AL COMISIEI din 25 iunie 2015

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime ale plumbului din anumite produse alimentare  ( menţionăm că Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei stabilește nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare). 

 La 18 martie 2010, Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (Grupul CONTAM) din cadrul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz privind plumbul din produsele alimentare. 

Ca efecte adverse critice potențiale ale plumbului, pe care se poate fonda o analiză a riscurilor, Grupul CONTAM a identificat neurotoxicitatea asupra dezvoltării la copiii mici, precum și efecte cardiovasculare și nefrotoxicitate la adulți. Grupul a indicat în continuare că protejarea copiilor și a femeilor de vârstă fertilă împotriva riscului potențial al efectelor asupra dezvoltării neurologice este suficientă pentru a proteja toate populațiile de celelalte efecte adverse ale plumbului. Prin urmare, este oportun să se reducă expunerea la plumbul din alimente, prin reducerea nivelurilor maxime existente și stabilirea de niveluri maxime suplimentare pentru plumbul din produsele relevante.

[Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.6.2015  L 161/9]

Despre nivelurile maxime de arsen anorganic din produsele alimentare

A fost adoptat REGULAMENTUL (UE) 2015/1006 AL COMISIEI din 25 iunie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 în ceea ce privește nivelurile maxime de arsen anorganic din produsele alimentare 

Avizul științific a indicat că grupurile cele mai vizate de expunerea prin alimentație la arsen anorganic sunt marii consumatori de orez din Europa, cum ar fi anumite grupuri etnice, și copiii sub trei ani. Expunerea prin alimentație la arsen anorganic a copiilor sub trei ani, inclusiv prin produsele alimentare pe bază de orez, este, în general, estimată a fi de circa două până la trei ori mai mare decât cea a adulților.

Datele privind prezența substanței în cauză arată că vafele din orez, foile de orez, biscuiții sărați din orez și prăjiturile din orez pot conține niveluri ridicate de arsen anorganic și că aceste produse pot contribui în mod semnificativ la expunerea prin alimentație a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Prin urmare, ar trebui prevăzut un nivel maxim specific pentru aceste produse.  Orezul este un ingredient important într-o gamă largă de alimente pentru sugari și copii de vârstă mică.

Prin urmare, ar trebui stabilit un nivel maxim specific pentru acest produs atunci când este utilizat ca ingredient pentru producerea unor astfel de alimente. 

 

{L 161/14 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.6.2015 }